Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru
Românii prăznuiesc Sf. Dumitru pe 26 octombrie.
În credința populară, anul este împărțit în vară și iarnă. Dacă Sf. Gheorghe „alungă” iarna și renaște natura, Sf. Dumitru desfrunzește codrul și usucă plantele. În ziua de Sf. Dumitru căldura intră în pământ și gerul începe să-și facă simțită prezența.
În ajunul sărbătorii de Sf. Dumitru se aprind focuri peste care sar copiii spre a le aduce sănătate tot anul. Focul alungă fiarele și încălzește morții, iar după ce focul este stins, oamenii aruncă un tăciune în grădină pentru a aduce rod anul viitor.
Sf. Dumitru este considerat patronul ciobanilor. De Sf. Dumitru ciobanii prezic cum va fi iarna: așază un cojoc în mijlocul oilor și dacă pe el se așază oaia neagră, iarna va fi blândă, iar dacă se va culca oaia albă, va fi iarnă aspră. În alte zone se spune că dacă de Sf. Dumitru va fi frig, iarna va fi bună, iar dacă vremea va fi bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Se mai zice că dacă luna va fi plină și cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.
În ziua de Sf. Dumitru nu se piaptănă, iar femeile fac pomană cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.
Legat de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, există un obicei prin care poţi afla, în cazul în care eşti necăsătorită, numărul peţitorilor care vor trece pragul casei părinţilor tăi pentru a-ţi cere mâna. Busuiocul capătă proprietăşi miraculoase în această zi şi este bine de aceea să sfinţeşti la biserică un buchet de busuioc. Ulterior, busuiocul sfinţit este dus acasă şi atârnat la oglindă. Se spune că numărul peţitorilor care vor trece pragul casei părinteşti cu intenţia de căsătorie este egal cu numărul celor care vor observa busuiocul agăţat la oglindă.
Nu rupeţi florile care au rămas neculese în grădini dacă sunt încă „în fire” şi neofilite. În tradițţia populară, frumusețea lor este înspre alinarea sufletelor celor morți.
