T. Corlățean a prezentat raportul preliminar privind Consolidarea cooperării dintre CE și UE la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

T. Corlățean a prezentat raportul preliminar privind Consolidarea cooperării dintre CE și UE la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, a prezentat, în calitate de raportor al APCE, în perioada 3-4 noiembrie 2021, raportul preliminar privind Consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Titus Corlățean s-a referit la evoluțiile recente ale parteneriatului dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, care au creat un nou moment, îndeosebi în ceea ce privește finalizarea procesului de aderare a Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la noile inițiative la nivel european, precum Conferința privind Viitorul Europei, ce își propune să sprijine consolidarea democrației participative prin implicarea tinerei generații în procesul decizional, precum și la obiectivul comun al celor două organizații de creștere a rezilienței democrațiilor europene și a capacității acestora de a oferi răspunsuri și soluții viabile, adaptate nevoilor cetățenilor.

A adăugat că există o cooperare apropiată între Consiliul Europei și instituțiile UE în cadrul noului Mecanism european privind statul de drept, subliniind expertiza valoroasă a Consiliului Europei în cele patru domenii cheie cuprinse în Primul raport anual al UE privind statul de drept, publicat în 2020, și anume: sistemele juridice naționale, măsurile anticorupție, pluralismul și libertatea media, asigurarea unei guvernanțe democratice eficiente.

A salutat decizia UE de a relua negocierile de aderare la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, obiectiv important al Consiliului Europei și al Uniunii Europene și a semnalat că actualul context geopolitic, diferit față de momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, și tendința de redistribuire a raporturilor de putere la nivel global și de ascensiune a puterilor emergente constituie argumente în plus în favoarea unei decizii politice în sprijinul finalizării procesului de aderare.