Sfântul Gheorghe. De ce nu se folosesc chibrituri de Sfântul Gheorghe

Sfântul Gheorghe are multe tradiţii şi obiceiuri. Peste 910.000 de români îşi sărbătoresc, astăzi, onomastica de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dintre care aproape 730.000 sunt bărbaţi, majoritatea purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe.

Oamenii spun că dacă dormi de Sfântul Gheorghe vei fi obosit tot anul. Tot tradiţia interzice în această zi folosirea chibritelor, altfel apare ghinionul.

În credința populară se zice că atunci când broaștele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) și deschide porțile naturii către viață.

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre și uși, la grajduri și grădini, dar și la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forțe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele.

Se zice că fetele mari dacă priveau într-o galeată cu apă la miezul nopții, în ajunul zilei de Sângeorz, își puteau vedea ursitul. În unele zone ale țării, fetele împleteau cununi verzi și le presărau pe uliță. Apoi urmăreau ce feciori calcă pe ele. Dacă băieții pe care îi îndrăgeau nu călcau cununele, era semn că fetele urmau să se mărite în acel an. Apoi coronițele erau păstrate peste an pentru vrăji de dragoste. În alte zone, fetele mergeau în ziua de Sf. Gheorghe în pădure pentru a aduna mătrăgună, apoi atârnau plantele sub streașină pentru a avea pețitori bogați.

O altă tradiție din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic și mai sănătos întreaga vară.

Gunoiul din adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, pentru a rodi. Se zice că dacă în dimineața de Sf. Gheorghe e multă rouă, anul va fi îmbelșugat.