Prima menţiune a unor fortificaţii ale oraşului datează de la 1462, din vremea lui Vlad Ţepeş, un cronicar otoman vorbind de existenţa unei cetăţi de lemn. În timpul ocupaţiei otomane din 1595, Sinan Paşa construieşte o palancă, cu palisadă şi şanţuri, în jurul Curţii Domneşti, incendiată însă în luna octombrie, când oştile conduse de Mihai Viteazul i-au alungat pe turci. Amenajarea unor ample fortificaţii care înconjurau oraşul este legată de numele lui Matei Basarab la 1645. Fortificaţia era compusă dintr-un val de pământ şi lemn, cu şanţ exterior, lung de 5 km, având 10 bastioane. Accesul în oraş era asigurat prin mai multe porţi, din care astăzi se mai păstrează numai Poarta Dealului, în vecinătatea curţii domneşti. Fortificaţia se mai păstrează şi astăzi şi ne arată care era întinderea oraşului medieval în secolul al XVII-lea.
Conform ”Istoriei Târgoviştei” 2014, în 1945, în memorialul de călătorie al arhidiaconului Paul din Alep – fiu şi sercretar al patriarhului Antiohiei, Macarie al III-lea, se arată că ”voievodul ridică un zid de lemn de jur împrejur, săpând un şanţ cu multă osteneală”.
Este de fapt o lucarare de fortificaţie bordată de un şanţ larg de 3 metri, întărit cu un val de pământ înalt de 3 metri şi cu un gard de buşteni masivi, lucrare ingenioasă de inginerie militară, unică în arealul carpato-balcanic, înzestrată cu tehnică de luptă specifică epocii. Şanţul al cărui ispravnic a fost Diicu Buicescu, nepot al domnului, era de asemenea ”întărit” cu mai multe bastioane şi porţi de cărămidă.
zonă Tribunalul vechi
Autorităţile locale din Târgovişte au anunţat că vor să obţină bani europeni pentru reabilitatarea şi promovarea turistică a Şanţului Cetăţii, însă până acum nu a fost promovat vreun astfel de proiect.
Candidatul USL la Primăria Târgovişte din 2012, Gabriel Grozavu, spunea, în campanie, că vrea să amenajeze Şanţul Cetăţii şi să îl facă un canal navigabil pentru bărcuţe.
zonă Tribunal vechi
În prezent, Şanţul Cetăţii se întinde de la la intrarea în Târgovişte de la Teiş până în micro 11, întrerupt în câtev alocuri de Bulevardul Carol I, alte artere de circulaţie sau clădiri.
În 2011, primăria a demolat mai multe clădiri construite ilegal de romi pe o porţiune a Şanţului Cetăţii.
sursă foto: Adevărul
Poate că ar trebui făcute mai multe eforturi de autorităţi pentru punerea în valoare şi îngrijirea acestei foste fortificaţii.
Dar nu aşa cum s-a încercat, ”modernizarea cu faianţare” (deşi unii cred că merge după ce la Curtea Domnească s-au pus gresie şi termopane).
zonă: str. Locotenent Stancu Ion
zonă rond spre Pavcom
zonă micro 6 (Spitalul Județean)
zonă Teiș