Participarea senatorului Titus Corlățean la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)

Marți, 30 martie 2021, în cadrul reuniunii online a Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a prezentat proiectul de raport: Zece ani de la Tratatul de la Lisabona: întărirea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. În acest context a fost organizată o audiere cu participarea vicepreședintei Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, Dubravka Ṧuica și a președintelui Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, Juan Fernando López Aguilar.

În prezentarea sa, raportorul român a evidențiat expertiza Consiliului Europei în materie de democrație, stat de drept și drepturile omului la care Uniunea Europeană s-a raportat în mod constant de-a lungul timpului, inclusiv din perspectiva instituirii noului mecanism UE pentru apărarea statului de drept. În continuare, a evocat utilitatea organizării unor dezbateri comune între cei doi actori internaționali, Europa celor 47 de țări – Consiliul Europei și Europa celor 27 de state membre – UE, care să cuprindă și dialogul dintre APCE și Parlamentul European, în vederea surmontării provocărilor comune și promovării respectării statului de drept pe întreg continentul european, inclusiv prin intermediul mecanismelor de monitorizare. A salutat organizarea în acest an de către Comisia Europeană a Conferinței privind viitorul Europei, un exercițiu democratic paneuropean major care va oferi cetățenilor un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă și transparentă cu privire la o serie de priorități și provocări de larg interes. În context, a exprimat interesul și disponibilitatea pentru asocierea APCE la acest demers, de o manieră substanțială.

Potrivit președintelui Comisiei LIBE din Parlamentul European, expertiza organismelor Consiliului Europei, precum Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), a fost extrem de utilă Uniunii Europene în ceea ce privește stabilirea criteriilor de aderare a noi state membre în UE (criteriile de la Copenhaga), reluate în art. 2 din Tratatul Uniunii Europene (TUE) și definirea, printre altele, de standarde în materia separării puterilor în stat sau a calității democrației reprezentative.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie s-a referit în intervenția sa la organizarea Conferinței pentru viitorul Europei, un eveniment care își propune să acorde cetățenilor un rol esențial, inclusiv prin punerea la dispoziție a unui mecanism de feedback la propunerile concrete ale acestora. Demnitarul european a reiterat, totodată, voința politică existentă la nivelul Comisiei Europene de a continua procesul de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care constituie de altfel o obligație legală, conform art. 6 (2) din TUE. A prezentat totodată deschiderea pentru consolidarea cooperării în cadrul Parteneriatului UE-Consiliul Europei, cu indicarea, între altele, a unor domenii pe care le coordonează în portofoliul său, precum drepturile copilului și combaterea violenței domestice.

În încheiere, senatorul Corlățean a evidențiat rolul istoric și profilul dominant al Consiliului Europei, după 1949, în domeniile sale de competență (democrație, stat de drept, drepturile omului), cu exemplificarea relevanței acestei organizații pentru statele din Europa Centrală și de Est, foste comuniste, care, prin asumarea obligațiilor și angajamentelor față de Consiliu, au făcut pași importanți în direcția aderării de mai târziu la Uniunea Europeană. A salutat reluarea negocierilor pentru aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, subiect pe care îl abordează distinct în calitate de raportor în cadrul Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului și a arătat totodată necesitatea aderării UE și la alte instrumente juridice ale Consiliului Europei, precum Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și Convenția de la Lanzarote pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale.

Dezbaterile din cadrul Comisiei menționate pe marginea proiectului de raport, precum și reuniunile bilaterale ale raportorului român cu oficiali ai Uniunii Europene vor permite în următoarele luni finalizarea acestui document, împreună cu un proiect de rezoluție și respectiv de recomandare, care să fie supuse aprobării plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.