Greenpeace atrage atenţia asupra centralelor nucleare, spunând că nu sunt o soluţie pentru criza climatică. La Doiceşti, la numai câţiva kilometri de Târgovişte, autorităţile au anunţat că va fi construită o centrală nucleară experimentală, prima de acest fel din lume.
Greenpeace subliniază că nu există soluţie pentru deşeurile radioactive şi vorbeşte despre riscurile nucleare, referindu-se la Cernobîl.
Principalele motive împotriva energiei nucleare:
• Energia nucleară reprezintă o diversiune costisitoare de la dezvoltarea și implementarea la scară largă a energiei regenerabile, a eficienței energetice și a sistemelor energetice descentralizate, accesibile, necesare pentru un viitor cu emisii reduse de carbon
• Avem alternative reale, mai sigure, mai rapide și mai ieftine pentru a reduce emisiile de carbon, utilizând energie regenerabilă și măsuri de eficiență energetică
• Nu există o soluție dovedită pentru tratarea deșeurilor radioactive
• Extinderea energiei nucleare la nivel internațional ar crește considerabil riscurile asociate terorismului și proliferării armelor nucleare
• Centralele nucleare nu pot fi construite la timp pentru a combate criza climatică, înghit bugete enorme și au costuri în continua creștere, deci sunt ineficiente și ca soluție pentru criza climatică, nu numai pentru cea energetică.
Around 20 activists protest at the main entrance of the Engie headquarters to ask the application of the “polluter pays” principle. Engie, a French multinational electric utility company, must pay for all the radioactive waste it produced, instead of trying to push this bill towards the taxpayer.
Moștenirea toxică a deceniilor de funcționare a reactoarelor nucleare și toate deșeurile care continuă să fie produse, rămân un element central în orice dezbatere privind viitorul energie nucleare, inclusiv în decizii privind eliminarea treptată a reactoarelor nucleare. Pentru fiecare an de funcționare a reactoarelor, deșeurile nucleare din întreaga lume vor continua să fie generate fără un loc permanent și sigur de depozitare.
Greenpeace a cerut unora dintre cei mai importanți experți mondiali în domeniul deșeurilor nucleare să elaboreze o imagine de ansamblu asupra stării actuale a deșeurilor nucleare din întreaga lume. Fără excepție, toate țările analizate nu au o soluție durabilă și sigură pentru gestionarea volumelor mari de deșeuri nucleare. Aceste deșeuri includ combustibil uzat, puternic radioactiv, descărcat din reactorul nuclear, pentru care până în prezent toate eforturile de a găsi opțiuni de eliminare permanentă și sigură au eșuat.
Pe langa aspecte ce țin de protecția mediului, energia nucleară este foarte scumpă și are costuri în continuă creștere. În ultimii cinci ani, costul nivelat al energiei nucleare a crescut cu peste 50%, în timp ce sursele regenerabile au devenit acum cel mai ieftin tip de generare de energie. Ceea ce este remarcabil în legătură cu aceste tendințe este costul tehnologiilor ce folosesc surse regenerabile de energie, care continuă să scadă datorită îmbunătățirilor succesive de fabricare și instalare, în timp ce energia nucleară, în ciuda a peste jumătate de secol de experiență industrială, continuă să înregistreze costuri în creștere. Conform raportului privind Situația Industriei Nucleare în 2020, costul nivelat al energiei din energia nucleară a crescut de la aproximativ 117 USD/MWh în 2015 la 155 USD până în 2019. În comparație, costul nivelat al energiei solare și eoliene a scăzut între 2015 și 2019, ajungând la 40 USD/MWh și respectiv 41 USD/MWh.
Ȋn ciuda a ceea ce ne spune lobby-ul industriei nucleare, construirea unui număr mare de centrale nucleare pentru a reduce semnificativ gazele cu efect de seră va costa extrem de mult și va crea o cantitate mare de deşeuri radioactive, extrem de dăunătoare, pentru care nu există o soluție permanentă și sigură.
Ne amintim cu îngrijorare că, în urmă cu 35 de ani, industria a fost blocată de cel mai grav accident nuclear din lume, accidentul de la Cernobîl. Un accident care a emis un val de radioactivitate de neoprit și mortal, care a străbătut lumea și ale cărui efecte pot fi măsurate și astăzi; un accident care ar putea fi repetat de oricare dintre cele 400 de reactoare nucleare din lume. Argumentul că tehnologia a evoluat între timp nu este acceptabil, mai ales când vorbim despre o tehnologie neautorizată în U.E. și netestată nicăieri în lume.
Energia nucleară nu a devenit brusc mai sigură sau mai curată. Moștenirea deșeurilor nucleare rămâne nerezolvată. Cu toate acestea, industria nucleară folosește schimbările climatice ca pe o scuză pentru a salva și chiar pentru a-și extinde afacerile aflate în dificultate. Industria are o istorie de promisiuni încălcate și minciuni. Minciuni îmbrăcate în greenwashing cu pretenția de a fi soluția la schimbările climatice.
www.greenpeace.org
Doiceşti, noua capitală nucleară a României, a titrat, luni, Ziarul Financiar. Şi asta pentru că la Doiceşti, în judeţul Dâmboviţa, urmează să se construiască primul reactor de mici dimensiuni din România.
Vechea termocentrală de la Doiceşti este cea mai bună locaţie pentru primul reactor de mici dimensiuni (SMR) din România, a anunţat luni ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„A fost aleasă cea mai bună locaţie pentru primul SMR din România şi această locaţie este vechea termocentrală de la Doiceşti. Urmează acum să trecem la cea de-a doua etapă, cea a designului reactorului SMR la faţa locului (…) Astăzi facem un nou pas spre independenţa energetică a României”, a precizat ministrul Energiei într-o conferinţă de presă.
Virgil Popescu a participat la o conferinţă de presă organizată de Ambasada SUA referitoare la progresele României în ceea ce priveşte includerea tehnologiei reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în strategia energetică naţională.
„Doiceşti, noua capitală nucleară a României. Aici vor construi americanii de la NuScale prima centrală nucleară de mici dimensiuni din lume. Teofil Mureşan, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, proprietarul Electrogroup, deţine terenul şi amplasamentul de la Doiceşti”, scrie, luni, Ziarul Financiar.
România, alături de partenerul american NuScale, ar vrea ca în 2027-2028 să finalizeze construcţia primului SMR comercial, deşi varianta demo, de test, din SUA ar trebui să fie gata în 2029.