În procesul deputatului Ion Stan a ieşit la iveală, în urma unei expertize tehnice extrajudiciare, că înregistrările audio ambientale şi redarea convorbirilor telefonice interceptate, utilizate drept probe în acuzare, sunt editate şi modificate în fişiere ce nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice, scrie cotidianul.ro. Aceasta înseamnă că tocmai diferenţele dintre duplicatele pe baza cărora s-a întocmit rechizitoriul şi originale contează în judecarea cauzei şi stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului.
Expertiza, realizata la Universitatea din Denver, S.U.A., de către dr. ing. Cătălin Grigoraş, expert tehnic judiciar autorizat în domeniile voce şi vorbire, fotografii şi înregistrări video, pune în evidenţă că:
Înregistrărilor audio puse la dispoziţie sunt realizate în formatul WAV ADPCM A-Law, 8 KHz, 8-bit, mono, deşi sistemul naţional de interceptare a comunicaţiilor a produs în alte cauze, aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fişiere în alt format, repectiv WAV PCM, 8KHz, 16 bit, mono şi chiar dublu-mono [dosarele nr. 745.1/1/2007; 4500/1/2007; 3948/1/2008; 10753/1/2008, precum şi în alte dosare, dar care încă nu au fost soluţionate]
Faptul că formatul fişierelor realizate în dosarul deputatului Ion Stan diferă de cel uzual pune unele probleme: cine şi unde a realizat înregistrările, dacă s-au efectuat în interiorul unor proceduri legale, de către autoritatea nationala competenta, traseul urmat de suporti, unde si cu ce consecinte au fost operate editarile si modificarile constatate si mentionate in ul raportul de expertiza extrajudiciara.
II. Înregistrările administrate în probatoriu conţin urme de intervenţii tehnice în sensul alterării autenicităţii acestora, după cum urmeaza :
Analiza înregistrărilor evidenţiază prezenţa unui număr considerabil de pasaje “neinteligibile”.
În urma ameliorării calităţii audiţiei şi îmbunătăţirii calităţii inteligibilităţii s-a constatat că replicile lipsă din transcript sunt de natură a modifica, în defavoarea inculpatului, starea de fapt şi concluziile în drept puse de către procuror, respectiv aprecierile instanţei.
Totodată, mai multe replici aparţinând denunţătorului au fost, de asemenea puse în gura inculpatului.
Este de notorietate faptul că Ion Stan nu uzează de vocabular vulgar şi nu foloseşte expresii injurioase. În transcript, în mod repetat, cu obstinaţie, cuvinte şi expresii indecente, tipice limbajului interlop, rostite de denunţător, apar ca spuse de inculpat.
Un număr de 16 fişiere cu înregistrări telefonice nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice şi nu sunt realizate în formate similare celor din alte dosare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În aceste fişiere se remarcă diferente între datele sesiunilor de înregistrare, datele când fişierele audio au fost puse la dispoziţie, datele când au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suportul media, ceea ce atesta intervenţii tehnice de editare/modificare.
Se constata lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video (conform menţiunilor din raportul de expertiza)
În baza art.27, 28, 30 si 31 din Directiva 2012/13 U.E a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, organele judiciare au obligaţia:
A] de a explica diferenţele de formate dintre cele 16 fişiere telefonice în litigiu şi fişiere similar din alte dosare ale I.C.C.J.;
B] de a explica diferenţele dintre datele sesiunilor de intercptare, datele când fişirere au au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suporturile media;
C] de a explica lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video;
D] de a pune la dispoziţie clone/duplicate ale fişierelor audio şi video originale.
De menţionat că în legislaţia europeană, fără îndeplinirea acestor cerinţe şi în absenţa fişierelor audio şi video originale, înregistrările nu sunt admise în probatoriu.
Menţionăm că, în cazul deputatului Ion Stan, date fiind evidenţele expertizei extrajudiciare, puse la dispoziţia I.C.C.J. în susţinerea cererii de admitere a expertizei tehnice, preşedinta completului de judecată, judecătorul Florentina Dragomir, s-a impacientat, având o criză nervoasă, pe fondul căreia a scăpat-o : “Se respinge, nu admitem, am crea un precedent…” Un membru al completului de judecată a intervenit : “Doamna preşedinte, legislaţia şi juriprudenţa C.E.D.O., ne oblige să….” Imediat, doamna preşedinte, încă nervoasă, i-a retezat-o “Ia mai lasă-mă cu C.E.D.O. ! ”
Asupra chestiunii grave a probaţiunii judiciare prin inscrisuri (procese verbale de constatare) rezultate din transcriptul înregistrărilor audio-video (convorbiri telefonice, ambientale, filaje, supravegheri incinte, întâlniri ş.a.) nu s-a realizat, încă, o dezbatere suficient de amplă în aria participării şi, în acelaşi timp, specializată, pentru a putea fi stabilite coordonatele unei legi speciale, care să confere maximum de garanţii împotriva utilizării “probelor editate”.
Chestiunea este de stringenta actualitate, in conditiile numarului exagerat de rechizitorii intemeiate exclusiv pe informatii obtinute din surse, ori metode si mijloace secrete, a caror autenticitate si concordanta cu realitatea pot fi modificate, dupa cum sunt si aproape imposibil de demonstrat, in absenta coroborarilor cu alte mijloace de proba.
material preluat din cotidianul.ro