Biserica Sf. Nifon este situată în cartierul Matei Voievod, cunoscut cu numele de Cartierul Sârbilor, locuit de o populaţie în majoritate de origine bulgară.
Clădirea este monument istoric.
Pisania bisericii pune vechimea acestui lăcaş de rugăciune, cu multe secole înainte întrucât se: „socoteşte că pe acest loc au fost clăditu în zilele Radului Voievod un sfânt lăcaş, zidit şi de Sfântul Nifon, de Radu Voievod surghiunit; ear în vremi prăpăditu; din temelie ziditu şi hramul Sfântului Nifon pomenitu, de hristiani orăşani Târgoveşti şi alăturaşi străini ajutători şi cu toate odoarele împăodobitu, ear dintru începutu au fost şi stăruitori dumnelor d. Sandu Dudea, d. Gheorghe Zet Lazăr, d. lon Berindei, Tudorache Brat, Tănase Racoviceanu, Avram Zugrav, Nită Pârvu, d. Niculae Fusea, Petre Bădulescu în domnea luminatului nostru Barbu Ştirbei voievod, fiind mitropolit d. Nifon leat 1854 decembrie 9″.
Pisania din anul 1854 aminteşte că biserica a fost clădită de Nifon, fostul patriarh al Constantinopolului, fiind „din temelie rezidită” de orăşeni la 1852-1854. A suferit refaceri între anii 1898-1903, fiind zugrăvită în 1903. Aceasta este atestată în secolul al XVIII-lea când este amintită de banul Mihai Cantacuzino sub numele de biserica din mahalaua sârbească. De asemenea figurează şi în catagrafia oraşului din 1810.
După secole de degradare, biserica a fost rezidită din temelii în anul 1854, zugrăvită la anul 1903 şi sfinţită la anul 1912, când primeşte în dar de la Episcopul Nifon al Dunării de Jos degetul arătător de la mâna dreaptă a Sfântului lerarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi reorganizatorul Mitropoliei Ţării Româneşti. Acest sfânt odor împreună cu alte documente vechi ce datează de la anul 1689 se păstrează şi astăzi în Biserica Sârbilor.
Edificiul de azi este de o frumuseţe, amploare şi arhitectură remarcabile. Se păstrează două copii de la începutul secolului al XX-lea ale icoanei hramului, care descria pasaje din opera lui Gavriil Protul, privind viaţa Sfântului Nifon şi o icoană de mari dimensiuni (133 x 80 cm) a sfântului Nifon, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dinainte de rectitorirea bisericii. Icoana este specială prin faptul că în colţurile de sus ale acesteia sunt pictate două scene din viaţa Patriahului Nifon.
La această biserică cei din comunitatea sârbilor vin de Paştele Cailor. Konski Veligden sau Paştele Cailor are loc în fiecare an în prima sâmbătă din Postul Paştelui, de Sfântul Toader. Gospodinele din comunitatea bulgară pregătesc koncete, figurine dintr-un aluat special ce reprezintă calul şi merg cu ele dimineaţa la biserică pentru a fi sfinţite. La ieşirea din biserică preotul sfinţeşte grădinarul şi calul, iar femeile împart koncetă.
Hramul bisericii este “Sf.Nifon” – 11 august.