Geavrelele, obicei de Bobotează în comuna dâmboviţeană Morteni
În comuna dâmboviţeană Morteni are loc, de Bobotează, o sărbătoare unică în ţară, cea a geavrelelor, obiceiul constând în împodobirea unor prăjini de aproximativ 14 metri cu geavrele, batiste cusute manual de fetele nemăritate.
Cuvântul ”geavrea” vine din limba turcă şi înseamnă batistă. Se spune că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite. Prăjinile sau steagurile sunt împodobite şi cu bete, panglici de cânepă lungi de trei, patru metri ţesute în război de către femeile comunei, create pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea continuă cu ciucurii din lână, viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capătul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi busuioc.
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1.500 de batiste. Cu o seară înainte cele patru steaguri trebuie să fie gata pregătite, cei mai pricepuţi bărbaţi din sat lucrând mai mult de două zile la împodobirea acestora.
De Bobotează, în mijlocul satului se adună tinerii, se aşteapă venirea preotului care binecuvântează atât apele cât şi geavrelele, după care merg să sfinţească fiecare gospodărie din comună. Se spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. Grupul de tineri este însoţit de un preot care rosteşte Iordanul, iar cei care poartă numele Ion sunt felicitaţi. Seara se va încheia cu o petrecere de care se vor bucura mai ales tinerii din aceasta localitate.
După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt date înapoi fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case, până în ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică şi sfinţite.