Tradiții în Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este ultima zi dinaintea marii sărbători a Paștilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paști.

De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale: drobul, friptura și borșul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștilor, este aceea de a-și primeni hainele.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Paștilor, amplasat și în Joia Mare, capătă frecvent valențe magice deosebite, prin plasarea într-o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la nașterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată și în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetației din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.).

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile și când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.